{"product_id":"2940016733951","title":"O scrisoare pierduta","description":"Opera Iui Caragiale cea mai completa, cuprinzând atât peisajul politic al vremii cât si aspecte locale ale unui omenesc viu si sugestiv, este desigur comedia O scrisoarea pierduta. Actiunea ei se petrece într-un oras de provincie, în preajma alegerilor. Locuitorii lui, partizani ai guvernului si opozitiei, se agita în jurul candidaturii pentru mandatul de deputat la colegiul al doilea. Prilejul este ales în chip fericit, pentru ca sa facem cunostinta cu personajele care, direct sau indirect, erau chemate sa sustina viata politica a orasului. Defilarea lor se desfasoara convingator pe canavaua unei intrigi tesuta cu mestesug, în mare parte autentica, în oarecare masura dirijata voit, însa, în orice caz, cât se poate de proprie, pentru a pune în lumina situatiile caracteristice ale vremii si pentru a contura pozitia sufleteasca a contemporanilor fata de ele.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eComicul Scrisoarii pierdute se realizeaza arhitectonic, prin mijloace multiple. Desi aparent succesiunea hilarianta a situatiilor ocupa locul principal, totusi aceasta nu are însa decât o valoare secundara. Mai adânc si mai complex decât în celelalte lucrari ale lui Caragiale, comicul din Scrisoarea pierduta are un substrat si o motivare tragica. Oamenii sunt simpatici, dar nu prin meritele, ci prin ridicolul lor. Situatiile înfatisate, de asemeni ne tin atenti si ne intereseaza, dar nu pentru ca ar împlini ceva pozitiv, ci dimpotriva, pentru ca falsifica pâna la desfigurare realitatile. Calitatile de omenie ale unora, acolo unde apar, nu fac decât sa dea un mijloc si o garantie în plus celor care însala sau vor sa însele. \u003cbr\u003e\u003cbr\u003eComicul grav, de caracter, este înseninat cu un comic de situatii si de limbaj. În special, în acesta din urma, Caragiale este un maestru. Personajele lui au câte un tic verbal, uneori câte o fraza\u003cbr\u003estereotipa, care da la iveala, în mod expresiv, întregul complex al personalitatii lor: Trahanache, om cinstit, bun, naiv, neîntelegând nimic din altitudinile oamenilor repeta tuturor, invariabil: „ai putintica rabdare...“; Pristanda, functionarul incorect, se justifica întotdeauna : „famelie mare, remuneratie mica, dupa buget“; iar cetateanul turmentat rezuma tot ce nu pricepe despre ci, despre lucruri si despre altii, prin insistentul si asa de firescul sau: „bine, dar eu cu cine votez?“; etc..., etc.\u003cbr\u003e\u003cbr\u003eDesigur, Scrisoarea pierduta nu este numai o comedie de moravuri si de satira sociala. În ea Caragiale a pus mai mult: poate o viziune pesimista a vietii; poate o neîncredere în oameni; si poate o intoleranta estetica, fata de tot ceea ce nu-i dadea sentimentul întregului, al faptului organic, putând sa existe si sa-si impuna cuprinsul lui de valori prin el însusi. În orice caz, problema este si ramâne deschisa.","brand":"ALTpublica","offers":[{"title":"Default Title","offer_id":47066871333104,"sku":"2940016733951","price":2.99,"currency_code":"USD","in_stock":true}],"thumbnail_url":"\/\/cdn.shopify.com\/s\/files\/1\/0737\/7593\/9824\/files\/2940016733951_p0.jpg?v=1763659832","url":"https:\/\/shop-qa.barnesandnoble.com\/products\/2940016733951","provider":"Barnes \u0026 Noble (DEV)","version":"1.0","type":"link"}