Ioana

Referindu-se în mai multe rânduri la romanele O moarte care nu dovedeste nimic si Ioana, Holban le-a diferentiat ca modalitate si valoare, pe primul considerându-l dinamic, iar pe cel de-al doilea static (si este de presupus ca aces- tuia din urma i se alatura si Jocurile Daniei). Constructia primului roman (este vorba de O moarte care nu dovedeste nimic) ar fi tipic dinamica pentru ca naste si sustine curiozitatea lectorului, care citeste interesat de ceea "ce se întâmpla cu eroina?“. În Ioana, în schimb, tema ("intriga“) este cunoscuta de la început, ceea ?ce urmeaza nu este decât varierea imaginii initiale, "jocul amanuntului“. Nimic nu evolueaza, inventia (identificata cu evolutia) este inexistenta, iar subiectul este înlocuit de pulsatia fara progres în jurul unui "lucru“: "subiectul nu mai are nici o valoare, ci obiectul, lucrul pur si simplu care permite varierea temei“.
...Efectul staticului, al modelarii aproape muzicale a temei nu este în Ioana o semnificatie, ci, bineînteles, o sonoritate: "Voiam sa redau sunetul unei dezolari care plana pe întreaga carte ca într-o tragedie greaca. Marea, gelozia, singuratatea, o moarte posibila formau cadrul cel mai vast posibil, cred“.

Mihai Mangiulea