Țiganiada

Ion Budai-Deleanu (1760-1820) a fost scriitor, filolog, lingvist, istoric și jurist, corifeu (conducător) al Școlii Ardelene. A fost primul din cei zece copii ai preotului greco-catolic Solomon Budai. A urmat seminarul greco-catolic din Blaj și apoi Facultatea de Filosofie din Viena. A trecut ca bursier la Facultatea de Teologie. A obținut titlul de doctor în filosofie. A aprofundat limba latină și a învățat limbile germană, franceză și italiană. La Viena a îndeplinit pentru un timp slujba de psalt la Biserica Sf. Barbara. A devenit profesor și, mai târziu, stabilit la Liov, a obținut prin concurs postul de secretar juridic al tribunalului provincial. A avansat la funcția de consilier (judecător) la Curtea de Apel și a rămas în această funcție pentru tot restul vieții.

Ion Budai-Deleanu este autorul primei epopei în limba română – Țiganiada sau Tabăra țiganilor, – un poem care tratează un subiect alegoric cu tendințe satirice antifeudale și anticlericale. Țiganiada are o acțiune susținută de evenimente eterogene, desfășurate pe planuri multiple. De la evenimentul istoric real autorul face adesea ușor saltul într-o lume imaginară. Opera este o alegorie cu cheie, ale cărei sensuri se impun a fi explicate. Acțiunea are loc în Muntenia secolului al XV-lea, autorul surprinzând imaginea de ansamblu a grupului uman. Portretul este reconstituit prin elemente vizuale de natură vestimentară, care generează și ele comicul. În centrul poemului este reprezentat destinul poporului român, dar și o anumită condiție esențială a omului în general.