Emigrantul

Trenul alerga în noapte, deznădejdea şi amărăciunea erau lăsate în urmă, purta cu el în suflet curajul, multe speranţe. Va munci, va face orice, în ţară nu va mai veni decât bogat, cu visul împlinit, sau mort între patru scânduri. Lupta va fi pe viaţă şi pe moarte, cale de întoarcere nu mai era. Era înaintea unui nou început; necazurile, bucuriile, prietenii, amintirile, toate rămaseră în urmă. Cu fiecare kilometru parcurs, distanţa dintre el şi trecut era tot mai mare.