lumină, încet

Lumină, încet este o antologie care reunește cele mai valoroase poeme scrise de Marian Drăghici – un poet atipic, greu de integrat într-o anume generație, deși, structural, pare să rămână afiliat unei ontologii postmoderniste. Marian Drăghici scrie o poezie cerebrală, fragmentară, ironică și autoironică, din care nu lipsesc însă mărcile unui vizionarism &quo;bine temperat“. Deși poezia din Lumină, încet e mai degrabă geometrică, în care, totuși, abundă artele poetice, se poate remarca aici – cum susține și criticul literar Dan Cristea – &quo;îmbinarea dintre religia poeziei și poezia religiei“.