Petre Țuțea între filozofie și teologie

Lucrarea Petre Tutea intre filosofie si teologie, autor Cassian Maria Spiridon, trateaza diferite teme intalnite in cartile filosofului Petre Tutea. Fragment din carte: "Pe ganditorul crestin, care este Petre Tutea, il intereseaza doar sub aspect mistic omul real si faptele sale si acesta numai atunci cand pastreaza chipul lui Dumnezeu. Omul bioistoric este intristator, crestinismul, in conceptia ganditorului, este singura religie a libertatii.

Omul autonom, nu cel real, raportat la timpul segmentat istoric, este nelinistit prin vidarea timpului de punctarea sacra a sarbatorii, cum la fel si spatiul vietuirii ii este lipsit de punctarea sacra a templului.

Daca dorim sa avem o explicatie de unde vin cautarea, ratacirea, nelinistea intrebarilor, Tutea ne arata ca sursa initiala pacatul original, pacatul biblic, iar toate suferintele noastre, dupa venirea Mantuitorului, nu sunt decat rest de pacat originar.

Petre Tutea impune, in Tratatul de antropologie crestina, triunghiul Dumnezeu, natura si om. Definind si redefinind din punct de vedere teologal termenii, strabate, in viziunea crestina si afirma ca exista o singura cale spre adevar: calea crestina.

Oricum in aceasta lume, in care singuratatea este privilegiul sfintilor, misterele pot fi patrunse nu prin initiere, ci prin inspiratie. Salvarea si mantuirea omului crestin sunt date de alegerea drumului drept in lumea ispitelor pentru ca asa cum spune Biblia si reafirma Petre Tutea, crestinul cunoaste prin iubire.

Omul real, omul etern, mai exact credinciosul, isi cunoaste si traieste impacat tristetea limitelor, se roaga, asteapta si asculta, stiind ca exista libertate reala, iar intrebarile nu duc la adevar, ci doar scormonesc nevoile omului autonom, inselat de nimereala si permanent captiv al intamplarilor. Pe drumul cunoasterii, demnitatii, libertatii, adevarului si mantuirii, calea credinciosului este umilinta in rugaciune, urmata de asteptare, rabdare si ascultare, in schimb necredinciosul isi poarta cu obstinatie disperarea, marginirea resemnarea si vesnica teama de moarte si de neantul atotcuprinzator. Dar ceea ce tulbura, dezbina si preocupa pana la obsesie lumea actuala este ideea libertatii, cu atat mai grava si mai nelinistitoare cu cat este cautata la un nivel al existentei la care nu poate fi gasita.

Nu criza politica sau cea economica s-a abatut asupra noastra, ci, in conceptia ganditorului crestin Petre Tutea, marea criza umanista a orgoliului, autodeterminarii, in care Divinitatea este scoasa din ecuatia existentei. Ce spune ganditorul despre Omul crestin? Sunt creat, exist, traiesc si cred si mi-ajunge ca sunt si stiu unde merg. Aceasta stiinta mi-a fost aratata de Mantuitorul Hristos.

In religie isi au sediul nemurirea, libertatea reala, mantuirea, in lipsa ei omul ar ramane un animal nelinistit, fiind dominat de singuratate si inclinat la sinucidere. In lupta cu omul istoric muritor, omul crestin, etern, ancoreaza, prin vocatie si har, in eternitate.“