Metafizica

Fara a propune o terminologie aristotelica bine precizata pe teritoriul limbii romane, transpunerea de fata reprezinta un moment important in raportarea romaneasca la opera Stagiritului.

Traducere de Stefan Bezdechi efectuata dupa textul grec publicat de W. Christ in colectia "Teubner“, Lipsca, 1906. Pentru realizarea ei au fost utilizate urmatoarele surse:

1. Die Metaphysik des Aristoteles, traducere in limba germana de J. R. V. Kirchmann, aparuta in doua volume si prevazuta cu note ample in colectia "Philosophische Bibliothek“, numerele 38 si 39, la Berlin, in 1871;
2. Aristoteles, Metaphysik, traducere in limba germana de Adolf Lasson, in care cele patrusprezece carti ale Metafizicii sunt asezate intr-o randuiala mai logica decat asa cum au fost transmise in originalul grec, traducere aparuta in 1924, la Jena;
3. Aristote, Metaphysique, traducere in limba franceza de J. Tricot, cu o prefata de A. Dies, aparuta in colectia "Bibliotheque des textes philosophiques“, J. Vrin, la Paris, in 1933.

La marginea textului a fost trecuta paginatia editiei Bekker, dupa care se fac in mod obisnuit citatiile din opera lui Aristotel.

Confruntarea traducerii a fost facuta de prof. Aram M. Frenkian.