Făt-Frumos și "Vremea Uitată"

Auzit probabil de la tatăl său, &quo;șezător în București, mahalaua Udricani, între 1838–1844“, basmul e publicat de către Petre Ispirescu mai întâi în Țăranul român, nr. 11 din 1862 sub titlul Povestea lui Făt-Frumos, sau tinerețe fără bătrânețe și semnat P.I. Va fi retipărit în Unirea, an II, 1862 și, un an mai târziu, în Voix Roumanie, București, an III 1863, nr. 20 cu titlul La jeunesse sans la viellesse et la vie sans la mort. Cu toate acestea, paginile noastre reproduc varianta definitivă a basmului din Petre Ispirescu, Opere, I, ediție îngrijită, note și variante de Aristiția Avramescu.

Studiul introductiv – Făt-Frumos și vremea uitată – și comentariul pe text sunt, așa cum sperăm, complementare. Adnotările fructifică achizițiile exegezei contemporane, iar prefața propune alternative la interpretările cunoscute, prezente de altfel și în secvențele critice ordonate într-o antologie sui-generis. Biobibliografia rotunjește ediția noastră comentată prin inventarierea, începând cu 1872, a tuturor edițiilor basmului și prin consemnarea principalelor texte critice.