Calatoria unei femei care nu se mai temea de imbatranire

In primul roman semnat de Andrei Makine cu pseudonimul Gabriel Osmonde apare o tema care revine obsesiv in cartile sale ulterioare, ceva ce societatea occidentala ascunde si intr‑un fel aseptizeaza: trupul femeii extreme, trupul pe care Laura B. incearca sa nu si‑l vada, mai ales in oglinzile care simbolizeaza privirea celorlalti. Si mai apare si ninsoarea - o alta imagine recurenta in proza lui Osmonde - care aici declanseaza jocurile memoriei: amintirea unei vieti care a trecut ca un fulger, a unei casatorii esuate, a unei maternitati dificile. Laura B., o femeie foarte inteligenta, de varsta mijlocie, cu o existenta burgheza de care fiicei ei ii e rusine, se intreaba daca viata aceasta, care seamana cu aceea a unui peste intr‑un acvariu, mai merita traita. Ceea ce descopera ea treptat este ca, in aceasta toamna indiana a vietii ei, mai sunt posibile iubirea, senzualitatea dezlantuita si pasiunea extrema.