Celelalte povesti de dragoste

In "Celelalte povesti de dragoste", Lucian Dan Teodorovici este un excelent povestitor de intimplari si un regizor ingenios al unui complicat balet de personaje. Scrisul sau a ajuns la maturitate: suporta orchestrari diferite, executind ireprosabil partituri grave, ca si gratios-minore. Dar, ce e mai important, prozatorul descopera acum o noua lume, pe care o trece in revista amuzat si cuprins de melancolie. E lumea celorlalti si a sufletelor lor pacatoase si suferinde, a povestilor lor ridicole si sfisietoare. Descoperirea umanitatii in noile scrieri ale lui Teodorovici reprezinta, de fapt, atingerea unui continent: acela al prozei majore. (Doris Mironescu)

Prozator cu ochi viu si minte sistematica, de logician deprins sa gindeasca realitatea in categorii si sa observe atent stereotipiile, locul comun, mecanica goala a vietii, Teodorovici a lasat pina acum impresia ca viseaza exclusiv la o comedie umana, in cel mai curat spirit balzacian. Ei bine, fara a contrazice ambitiosul proiect, volumul de fata este o proba de maiestrie mai degraba flaubertiana, o educatie sentimentala traducind, la nivelul celor mai subtile nuante ale scriiturii, eterna comedie a iluziilor pierdute. Ca atare, elementele de satira sociala, exagerarile grotesc- caricaturale (care faceau farmecul cartilor anterioare) se estompeaza, realitatea fiind radiografiata acum din interior, cu intelegere si cu ironie, lapidar, in stilul marilor maestri. "Celelalte povesti de dragoste" e o carte admirabila, ce marcheaza un moment de gratie in literatura noastra actuala. (Antonio Patras)