Anatomia unei stafii. Falimentul unei utopii intrupate

&quo;Stafia care, in imaginarul politic al lui Marx, bantuia Europa n-a avut parte niciodata de un corp care s-o preceada. Ea a fost si a ramas o stafie chiar si dupa ce a fost proclamata intruparea ei. Ce s-a intamplat insa cu oamenii care au fost pusi sa traiasca intr-o economie ireala si irealizabila si care au experimentat pe pielea lor incarcerarea intr-o utopie?Cum poti angaja popoare intregi, pornind de la o fantasma politico-economica, in construirea planificata a neantului? Nici un autor nu a descris, intr-o maniera mai concisa si mai limpede ca Alain Besançon, o realitate care, incalcand toate legile economiei, s-a declarat a fi economia insasi, «socialismul real». Cartea lui Alain Besançon raspunde asadar la intrebarea «cum e cu putinta ceva care nu e cu putinta?». Ea e anatomia unei societati care nu poate genera nimic pentru indivizii care o alcatuiesc, ci doar pentru economia de razboi menita sa apere partidul care detine puterea. si care, paradoxal, traieste pe spezele societatii pe care isi propune s-o distruga («capitalismul»). Un tel care, odata atins, ar reprezenta si propriul ei sfarsit. O carte obligatorie pentru noile generatii carora le place sa viseze in anticamera unui cosmar pe care parintii lor l-au trait.“ (Gabriel LIICEANU)